| Unele observatii asupra modelelor mentale | | BIBAK | 1-8 | |
| Gheorghe Iosif | |||
| Sunt mentionate o serie de motive pentru care nu exista inca o definitie
unanim acceptata a conceptului de model mental si se prezinta cateva elemente
definitorii ale acestui concept. De asemenea, se precizeaza ca modelul mental
este un sistem de cunostinte despre sarcina si mediu. Acest model are o
structura supraordonata si dinamica a cunostintelor privind sarcinile si
sistemele fizice si este necesar sa existe compatibilitate intre
caracteristicile modelului mental si caracteristicile sistemului proiectat. Keywords: model mental, model conceptual | |||
| BalkaNet: ontologie lexicala multilingva | | BIBAK | 9-22 | |
| Dan Tufis | |||
| Intre multiplele ontologii existente, ontologiile lexicale multilingve au
statut aparte. Structurate asemanator cu ontologiile clasice, cele lexicale se
diferentiaza fundamental prin faptul ca fiecarui concept ii corespund unul sau
mai multe cuvinte din vocabularul unei limbi naturale. Lucrarea prezinta o
ontologie lexicala multilingva, compatibila cu EuroWordNet, accentul fiind pus
pe componenta corespunzatoare limbii romane. Indexul interlingual, ce permite
echivalarea sensurilor cuvintelor in diferitele perechi de limbi este
reprezentat de Princeton WordNet2.0. Indexul interlingual este la randul lui
pus in corespondenta cu SUMO, ontologia de nivel superior propusa de IEEE ca
standard de reprezentare a cunoasterii generice. Keywords: BalkaNet, ontologii lexicale, wordnet | |||
| Noi directii in studiul interactiunii om-calculator: teoria activitatii cognitive distribuite | | BIBAK | 23-32 | |
| Ana-Maria Marhan | |||
| Cognitia distribuita (Distributed Cognition, DC) este o paradigma de
cercetare relativ noua in domeniul stiintelor cognitive, avand un impact
puternic si asupra cercetarii si practicii HCI. Luand in considerare inalta
variabilitate a modului in care DC este abordata, lucrarea isi propune sa ofere
o sintetiza a principalelor asumptii si principii ale DC si discuta o serie de
implicatii pentru proiectarea interfatarii om-calculator. Sunt prezentate
cateva dintre principii teoretico-metodologice ale DC si sunt trecute in
revista diferentele fata de abordarea traditionala. Din acest punct de vedere,
in aceasta lucrare vom aborda artefactele cognitive, interfetele om-calculator
in speciqalm, ca fiind componente ale sistemelor cognitive distribuite. Keywords: sisteme cognitive distribuite, etnografie cognitiva, interfatare
om-calculator | |||
| Comportament adaptiv pentru interfete utilizator avansate. Comunicarea prin intermediul gesturilor | | BIBAK | 33-42 | |
| Delia Mitrea; Dorian Gorgan | |||
| Lucrarea cuprinde un studiu referitor la interfetele utilizator adaptive,
sensibile la necesitatile si preferintele utilizatorului, insistandu-se asupra
posibilitatii de comunicare prin mijloace naturale, anume prin gesturi. Sunt
prezentate atat metode specifice de interpretare a gesturilor, din domeniul
recunoasterii de forme si al procesarii de imagini, cat si o posibilitate de
implementare prin intermediul modelului obiectelor active (AOM). Sunt discutate
si aspecte legate de performanta, urmarindu-se ca viteza de executie sa fie
minima. Keywords: gesturi, interactiune naturala, interfete adaptive | |||
| Aspecte ale atractivitatii interfetei om-calculator in colaborarea echipelor virtuale | | BIBAK | 43-52 | |
| Bogdan Calcan | |||
| Lucrarea de fata si-a propus sa sublinieze modalitatile in care
atractivitatea unei interfete om-calculator poate actiona asupra eficientei
activitatii umane asistate de calculator la nivel de grup. Am lansat ipoteza
conform careia utilizarea in interfata a unor metafore familiare si intuitive,
care, pe langa facilitarea cognitiva a interactiunii, contribuie la crearea
unei interfete atractive din punct de vedere social pentru utilizator, poate
conduce la o crestere a utilizabilitatii generale a sistemului. Acest studiu
teoretic poate fi considerat o sinteza explicita, utila in clarificarea acestei
probleme indelung dezbatute in literatura de specialitate. Keywords: cooperare asistata de calculator, atractivitatea interfetei, metafore | |||
| Influenta trasaturilor de personalitate asupra interactiunii om-calculator | | BIBAK | 53-62 | |
| Horia D. Pitariu | |||
| Diferentele individuale cognitive sau noncognitive, sunt importante in
interactiunea cu calculatorul, mai ales a incepatorilor. Cercetarea intreprinsa
descrie maniera in care particularitatile individuale ale utilizatorilor naivi
interactioneaza cu computerul. Studiul incearca sa descopere unele dimensiuni
de personalitate care pot influenta modelul mental al utilizatorilor si
procesul de comunicare existent intre utilizatorii naivi si computer. Keywords: ergonomie cognitiva, interactiunea om-calculator, proiectarea interfetelor
cu utilizatorul, diferente individuale, anxietatea ca stare si trasatura | |||
| Modelarea formala a navigarii web - impactul asupra utilizabilitatii | | BIBAK | 63-71 | |
| Adriana-Mihaela Tarta | |||
| In aceasta lucrare se prezinta o noua metoda de abordare a modelarii
navigarii in Internet, folosind retelele Petri. Alegerea acestui formalism se
justifica prin proprietatile de care dispune: reprezentare grafica,
executabilitate, descrierea concurentei, existenta instrumentelor de verificare
automata a proprietatilor importante pentru utilizabiliate a retelor Petri,
precum: absenta blocajelor, reinitializabilitate, posibilitatea atingerii unei
stari. Keywords: Web, retele Petri, utilizabilitate | |||
| Asigurarea interactiunii om-calculator prin intermediul instrumentelor Web | | BIBAK | 72-81 | |
| Sabin Corneliu Buraga | |||
| Lucrarea propune o solutie bazata pe diverse componente Web (agenti si
servicii Web) pentru asigurarea interactiunii dintre persoanele mobile si
aplicatiile rulate pe diverse calculatoare eterogene conectate la Internet. Keywords: interactiune, agenti, XML | |||
| A treia dimensiune a magazinelor on-line | | BIBAK | 82-90 | |
| Stefan-Ciprian Tanasa | |||
| Aceata lucrare prezinta caracreristicile magazinelor virtuale on-line
existente, precum si avantajele si dezavantajele utilizarii de continut
tridimensional. Sunt prezentate si posibilitatile de includere a mediilor
virtuale interactive multiutilizator si implicatiile acestora precum si
tehnologiile aferente. Keywords: realitate virtuala, 3D, e-shop, e-business, RTP, VRML, X3D, Java | |||
| Interfata web personalizata pentru aplicatii multi-utilizator pe Internet | | BIBAK | 91-98 | |
| Laura Ciocoiu; Dragos Barbu; Dragos Nicolau; Cristian Paraschiv | |||
| Lucrarea de fata descrie un instrument de modelare si personalizare a unei
interfete utilizator, folosite in reteaua Internet. Instrumentul utilizeaza
concepte ale ingineriei de cunostinte. Lucrarea contine un studiu de caz de
modelare a unei interfete utilizata in monitorizarea geografica unei regiuni. Keywords: modelare, interfete web personalizate | |||
| Portal Concept - O arhitectura de portal modularizat personalizabil | | BIBAK | 99-107 | |
| Victor Alexandru Popescu; Adela Buzuloiu | |||
| Pe masura ce a crescut complexitatea si diversitatea informatiilor
disponibile dintr-un portal s-a impus atat structurarea acestora cat si
cresterea accesibilitatii lor. Evolutia tehnologica a permis dezvoltarea de
interfete din ce in ce mai prietenoase si mai personalizate, care sa faciliteze
utilizatorului accesul la informatie. In cadrul acestei lucrari se va descrie
arhitectura originala a unui portal institutional modularizat care permite
selectarea si prezentarea informatiei intr-un mod personalizat si sigur. Sunt
prezentate serviciile de baza ale sistemului numit PortalConcept, precum si
modul lor de a interactiona si genera cod valid. Keywords: modularizare, personalizare, securitate | |||
| Interfete vocale cu utilizatorul prin VoiceXML 2.0 | | BIBAK | 108-114 | |
| Andrei Bautu; Elena Rogojina | |||
| Prin VoiceXML 2.0, W3C intareste legatura intre industria telecomunicatiilor
si cea a Internetului, oferind un standard deschis pentru dezvoltarea
aplicatiilor controlate vocal. VoiceXML extinde infrastructura aplicatiilor web
standard pentru a permite utilizatorilor sa acceseze continut si aplicatii web
prin intermediul telefonului. Acest articol prezinta elemente esentiale ale
VoiceXML 2.0 folosite pentru crearea interfetelor vocale cu utilizatorul.
Primele doua sectiuni contin informatii generale despre VoiceXML si interfete
vizuale si vocale cu utilizatorul. Sectiunea a treia prezinta termeni si
concepte ale VoiceXML 2.0. Sectiunile patru, cinci si sase prezinta structura
documentelor VoiceXML 2.0 si marcaje folosite frecvent in interiorul acestora. Keywords: VoiceXML, interfete vocale cu utilizatorul (VUI), accesibilitate | |||
| Graful - modalitate de reprezentare a elementelor interfetei cu utilizatorul | | BIBAK | 115-121 | |
| Adrian Stanciulescu; Quentin Limbourg; Jean Vanderdonckt | |||
| Lucrarea descrie modul in care interfetele grafice cu utilizatorul pot fi
reprezentate sub forma unui graf asfel incat fiecare element al interfetei
(ferestra, buton, meniu, etc.) sa fie reprezentat printr-un nod al grafului,
iar dependentele dintre elemente sa fie reprezentate prin arcele grafului.
Structura grafului astfel realizat este codificata cu ajutorul unui limbaj de
descriere a interfetei cu utilizatorul (USIXML). Keywords: graf, limbaj de descriere a interfetei cu utilizatorul | |||
| Abordari privind imbunatatirea utilizabilitatii sistemelor interactive | | BIBAK | 122-129 | |
| Alexandru Balog | |||
| In cadrul acestei lucrari se descriu noi abordari privind realizarea si
imbunatatirea utilizabilitatii sistemelor interactive, si anume: specificarea
si masurarea utilizabilitatii, proiectarea centrata pe utilizator si evaluarea
capabilitatii unei organizatii de a realize sisteme utilizabile. Keywords: utilizabilitate, ISO 9126, ISO 9241, ISO 13407, ISO TR 18529 | |||
| Proiectarea optima a cataloagelor online | | BIBAK | 130-134 | |
| Adrian Mihalache | |||
| Catalogul online al unei colectii de entitati, caracterizate, fiecare, de un
set de atribute, constituie un sit web de pagini legate intre ele, fiecare
pagina corespunzand unei entitati (produs, in cazul comertului virtual). Un
catalog online de calitate este esential pentru succesul intreprinderii
virtuale. El trebuie sa ofere utilizatorilor accesul rapid la informatia
relevanta. In lucrarea de fata se propune un model al catalogului de tip arbore
de decizie si doua metrici referitoare la calitatea lui. Aceste metrici sunt
bazate pe popularitatea produselor si pe importanta relativa a
caracteristicilor acestora. Keywords: comert virtual, arbore decizional, metrici ale calitatii | |||
| SmartPartner -- interfata si metode de interactiune pentru Tablet PC | | BIBAK | 135-144 | |
| Mihai Alexandru Serea; Petru Jucovschi | |||
| Imbunatatirea vietii de zi cu zi a utilizatorului a stat dintotdeauna la
baza dezvoltarii de noi tehnologii. Domeniul IT nu face exceptie, iar solutia
noastra confirma acest fapt prin includerea de tehnologii moderne in complexul
mecanism educational. SmartPartner prezinta noi materializari ale conceptelor
clasice implicate in procesul de invatare, cum ar fi lectie, caiet, creion sau
notite, adaugand noi trasaturi acestora, in incercarea de a imbunatati cateva
atribute esentiale: utilizabilitatea, mobilitatea, ergonomia si estetica.
Scopul nostru a fost acela de a pastra o stransa legatura cu realitatea pentru
ca efortul depus de utilizator in procesul de intelegere si adoptare a acestei
solutii sa fie minimal. Keywords: utilizabilitate, mobilitate, ergonomie | |||
| Un model de structurare si descriere a recomandarilor de utilizabilitate | | BIBAK | 145-154 | |
| Costin Pribeanu | |||
| Cresterea interesului pentru calitatea interfetei cu utilizatorul a condus
la aparitia unor colectii de prescriptii de proiectare si evaluare cu un grad
ridicat de diversitate si inconsistenta. In cadrul acestei lucrari se prezinta
un model de structurare si descriere a recomandarilor de utilizabilitate,
pornind de la relatia dintre criterii, euristici si recomandari. Modelul este
exemplificat cu ajutorul unui set de recomandari pentru situri web de comert
electronic. Keywords: prescriptii de proiectare, criterii, euristici, recomandari de
utilizabilitate | |||
| Un studiu comparativ al utilizabilitatii ziarelor on-line | | BIBAK | 155-163 | |
| Dragos Nicolau | |||
| In cadrul prezentei lucrari ne propunem sa analizam siturile web ale unor
ziare cunoscute. Evaluarea va fi de tip euristic, deci conforma unui set de
norme de utilizabilitate. Dupa prezentarea euristicilor si recomandarilor
relevante pentru ziare on-line, vom analiza utilizabilitatea a sapte ziare
on-line din Romania, axandu-ne pe prima pagina, pe facilitati de navigare, pe
pagina de sport si pe contactul cu cititorii. Keywords: utilizabilitate, evaluare euristica, ziare on-line | |||
| Managementul identitatii virtuale. Studiu de caz asupra comunicarii sincronice online | | BIBAK | 164-173 | |
| Dan Dragomirescu; Valentina Marinescu | |||
| Lucrarea analizeaza modalitatea de construire a unor identitati virtuale in
cazul comunicarii sincronice online. Concluzia cercetarii realizate este ca
nickname*-urile utilizate pentru a comunica pe chat reprezinta modalitatea
principala de management al identitatii in spatiul virtual. Keywords: comunicare, identitate, comunitate virtuala | |||
| Identitate vizuala via interactiune om-calculator | | BIBAK | 174-183 | |
| Sabin Corneliu Buraga; Adrian Mironescu | |||
| Lucrarea prezinta o serie de consideratii privitoare la asigurarea
identitatii unei organizatii (academice sau comerciale) prin intermediul
interfetei cu utilizatorul a aplicatiilor software pe care le dezvolta ori via
situl Web propriu. Se vor oferi detalii despre managementul identitatii
folosind principii ale proiectarii judicioase a interfetei-utilizator. Keywords: identitate, design, imagine | |||
| Discursul on-line - O analiza comunicationala. Studiu de caz asupra comunicarii sincronice | | BIBAK | 184-195 | |
| Dan Dragomirescu; Valentina Marinescu | |||
| Lucrarea analizeaza modalitatea de organizare a unui discurs prin
intermediul IRC. Concluzia cercetarii realizate este ca utilizarea IRC pentru a
comunica are drept functie principala stabilirea unei interfete intre real si
HiperReal pentru participantii la acest proces de comunicare. Keywords: comunicare, discurs si text, continut real" si virtual" | |||
| Internetul: o provocare tehnologica si sociala | | BIBAK | 196-205 | |
| Simona Stefanescu | |||
| Aceasta lucrare reprezinta o abordare sociologica, exploratorie asupra
Internetului, un fenomen comunicational a carui amploare il pozitioneaza pe
unul din primele locuri ale listei noilor tehnologii de informare si comunicare
in masa. Abordarea de fata arata ca, dincolo de a fi doar o provocare
tehnologica, Internetul este, in aceeasi masura, o provocare deopotriva sociala
si sociologica. Pe de o parte, in articol sunt trecute in revista dificultatile
conceptualizarii si teoretizarii noului fenomen media, iar pe de alta parte
sunt relevate, dupa o prezentare succinta a unor date despre Internet in
Romania si in general, provocarile noii diviziuni digitale". Keywords: Internet, acces, diviziune digitala" | |||
| Identificarea actelor de vorbire in dialogurile purtate pe chat | | BIBAK | 206-214 | |
| Stefan Trausan-Matu; Costin Chiru; Radu Bogdan | |||
| Lucrarea prezinta doua abordari de analiza a dialogurilor purtate in cadrul
unui chat, in vederea identificarii actelor de vorbire. Amandoua adnoteaza
semiautomat un corpus de dialog, dupa care, in cea de-a doua se foloseste un
model Marlov ascuns pentru a invata probabilitati de succesiune a actelor de
vorbire. Acest model este apoi folosit pentru identificarea actelor de vorbire
in noi dialoguri. Keywords: acte de vorbire, DAMSL, modele Markov ascunse | |||
| Emotie controlata etic in interfete transculturale | | BIBAK | 215-223 | |
| Boldur-Eugen Barbat; Sorin-Constantin Negulescu | |||
| Lucrarea prezinta module arhitectonice de interfata (multimodala) orientata
agent, pentru aplicatii interactive destinate inlesnirii comunicarii intre
utilizatori din medii culturale diferite in speta, vorbitori de limba romana si
vorbitori de limbi europene majore. In acest scop, se reutilizeaza mecanisme
care emuleaza emotii, respectiv comportament etic, folosite la agentii din
modele experimentale de captologie medicala. Se dau exemple sugestive dintr-un
demers transdisciplinar pentru comunicarea romano-germana. Lucrarea conchide
ca: demersul se incadreaza in preocuparile Uniunii Europene de reducere a
barierelor culturale; modularitatea abordarii asigura adaptarea eficace la
orice aplicatii; exemplele sugerate se pot implementa pe configuratii uzuale,
fara dificultati tehnice semnificative. Keywords: agenti de interfata, captologie, etica digitala | |||
| Interfata bazata pe ontologii pentru managementul calitatii proceselor intr-o intreprindere virtuala | | BIBAK | 224-233 | |
| Alexandra Galatescu; Taisia Greceanu | |||
| Lucrarea prezinta interfata bazata pe ontologii cu caracteristici
lingvistice, implementata de autori pentru un sistem de reinginerie a
proceselor prin imbunatatirea incrementala si continua a calitatii lor,
utilizand tehnologia TQM (Total Quality Management). Ontologiile sunt utilizate
pentru crearea dinamica a interfetei, comunicarea intre agentii software care
asista echipa de reinginerie si pentru exprimarea ideilor in sesiunile de
brainstorming. Se descriu succint interfata sistemului si ontologia de nivel
superior cu caracteristici lingvistice, utilizata ca suport conceptual pentru
reprezentarea si integrarea ontologiilor de reinginerie, a domeniului si de
comunicare. Se exemplifica concepte si propozitii ontologice utilizate in
interfata si in exprimarea ideilor asupra procesului analizat. Keywords: ontologii formale, limbaj natural, brainstorming | |||
| Agent de interfata pentru aplicatii de domotica | | BIBAK | 234-242 | |
| Sorin C. Negulescu; George-Tiberiu Serbaneci | |||
| Lucrarea prezinta o abordare noua intr-un domeniu care, desi este relativ
nou, a ajuns la o oarecare maturitate - si anume - folosirea agentilor de
interfata pentru aplicatii de domotica. In prima sectiune sunt facute
prezentarile", pentru, trei concepte (domotica, locuintele inteligente si
agentii) regasite impreuna pentru prima oara. Partea a doua prezinta lucrarile
din domeniu si modul de abordare, iar in partea a treia este prezentat modelul
experimental al dublei interfete a utilizatorului cu locuintele inteligente
prin a) obiecte inteligente si b) cu agentul de interfata. Ultima sectiune
conchide ca modelul are o acceptanta mare, este viabil si poate fi implementat
modular, folosind calculatoare cu configuratii nepretentioase. Keywords: agent de interfata, domotica, inteligenta ambientala | |||
| Hiperspatiu AOM | | BIBAK | 243-252 | |
| Cristina Feier; Dorian Gorgan | |||
| In aceasta lucrare se analizeaza posibilitatile de extindere ale modelului
AOM, in sensul definirii conceptului de hiperspatiu AOM. Noul concept este
definit prin analogie cu conceptele omonime folosite in alte domenii. Doua
sensuri ale acestui termen sunt larg folosite in literatura de specialitate,
unul referindu-se la spatii n-dimensionale, iar celalalt la WWW. Definirea
noului concept prin analogie cu WWW se dovedeste mai fructuoasa, hiperspatiul
AOM vazut ca si colectie de hipermodele AOM interconectate, oferind o mult mai
mare expresivitate pentru dezvoltarea aplicatiilor. Keywords: AOM, hiperspatiu, hipermodel | |||
| Invatare si Adaptabilitate in Modelul de Obiecte Active | | BIBAK | 253-262 | |
| Adrian Groza; Dorian Gorgan | |||
| Lucrarea trateaza in cadrul modelului de obiecte active posibilitatile de
construire de interfete inteligente si adaptive. In prima parte se propune un
model optim de invatare in AOM (Active Objects Model) a cunostintelor care se
propaga intre diferite entitati. Se analizeaza trei strategii de propagare ale
acestora intre entitati si se propune o metoda prin care interfetele utilizator
pot invata si se pot adapta comportamentului utilizatorului. Metoda are la baza
legea Fitts. Invatarea este sinonima cu posibilitatea de modificare a
dimensiunii tintelor intr-un spatiu abstract din AOM. O entitate des accesata
isi va mari dimensiunea in spatiul abstract, rezultand, conform legii Fitts, un
timp de accesare mai mic in acest spatiu. Viteza cursorului se modifica in
spatiul real, astfel incat timpul de acces la meniuri sa fie cel calculat
anterior. Traiectoria analizata este in prealabil trecuta printr-un filtru
Kalman. Keywords: modelul de abiecte active, legea Fitts, fuzzy logic | |||
| Elemente de realizare a interactiunilor dintre utilizator si sistemul informatic in IAC | | BIBAK | 263-272 | |
| Adrian Adascalitei | |||
| In cadrul acestei lucrari sunt descrise elemente de realizare a
interactiunilor dintre utilizator si sistemul informatic in instruirea asistata
de calculator (IAC), care reprezinta faza cea mai importanta a procesului de
implementare a unui sistem de instruire informatic. Interfata cu utilizatorul
student trebuie sa furnizeze toate facilitatile necesare unui student pentru a
putea naviga in aplicatie intuitiv si cat mai transparent posibil. Comunicarea
mediata de calculator (CMC) contribuie esential la realizarea interactivitatii
proceselor didactice. Keywords: interfata grafica utilizator, interactiuni dintre utilizator si sistemul
informatic, instruirea asistata de calculator, navigare interactiva, comunicare
mediata de calculator (CMC) | |||
| Evaluarea in instruirea asistata - intre optiuni si actiuni | | BIBAK | 273-282 | |
| Constantin-Gelu Apostol; Gabriel Zamfir | |||
| Dinamica tehnologiei informatiei genereaza diversitate, din perspectiva
modalitatilor de procesare a datelor si produce ierarhii cognitive, din
perspectiva structurarii informatiilor si sistematizarii cunostintelor.
Consecinta se repercuteaza asupra proiectarii obiectelor de interactiune
om-calculator si evidentiaza necesitatea abordarii procesului educational din
perspectiva instruirii asistate. Pornind de la modelul instruirii asistate
definite ca proces, prezenta comunicare abordeaza aspecte ale conceptualizarii
evaluarii in instruirea asistata, in contextul proiectarii psiho-pedagogice
asistata de calculator, utilizand modelul dual al proiectarii colaborative. Keywords: tehnologii interactive, tehnologii colaborative, infrastructura
educationala, task | |||
| Oportunitati de comunicare in cadrul unui sit de e-learning | | BIBAK | 283-292 | |
| Mihaela Brut | |||
| Actualmente exista situri de e-learning foarte dezvoltate, oferind o multime
de facilitati atat pentru studenti, cat si pentru profesori. In cele ce urmeaza
vom descrie structura unui astfel de sit, propunand un mecanism de comunicare
la nivelul sitului astfel incat fiecare student sa poata obtine o perspectiva
asupra informatiilor furnizate in concordanta cu educatia, cultura si ariile
sale de interes. Acest mecanism se bazeaza pe gestionarea dinamica a unei
ontologii cu date despre studenti si pe diverse posibilitati de personalizare a
interfetei. Keywords: e-learning, comunicare, ontologii | |||
| Principii de proiectare si evaluare a interfetei unui mediu virtual de invatare | | BIBAK | 293-303 | |
| Violeta Ignuta; Andrei Foldi | |||
| Lucrarea de fata isi propune sa analizeze cateva criterii generale de
realizare a interfetei unui mediu virtual de invatare. Principala teorie a
invatarii abordata, Brain-Based Learning, este o teorie generala cu
aplicabilitate si pentru un mediu virtual de invatare. Teoriile invatarii vor
constitui cadrul conceptual pentru analiza si integrarea rezultatelor obtinute
in urma studiilor de caz pe tema invatarii intr-un mediu virtual. O sumarizare
a unor aspecte de proiectare a interfetelor pentru medii virtuale de invatare
va fi prezentata la final. Keywords: invatarea in medii virtuale, teorii ale invatarii | |||
| Dezvoltarea interfetei tutor in cadrul implementarii solutiei de e-learning uniSMART | | BIBAK | 304-314 | |
| Cristina Niculescu; Ana-Maria Marhan; Dan Grosu | |||
| Articolul prezinta dezvoltarea interfetei tutorului in cadrul realizarii
solutiei UniSMART pentru instruire la distanta; aceasta solutie constituie
obiectul activitatilor de cercetare aplicata si dezvoltare de software din
proiectul INFOSOC cu acelasi nume. Sunt expuse faze ale dezvoltarii solutiei de
e-learning, evidentiindu-se modelul pedagogic, arhitectura sistemului
informatic, functiile actorilor principali din sistem, precum si proiectarea
interfetei utilizator. Caracteristicile sistemului uniSMART se fac remarcate
prin: accesul universal (tehnologia Web), extensibilitate (tehnologia de
reprezentare a continutului instructional) si functionalitate (includerea
instrumentelor de dezvoltare). Implementarea interfetei tutor permite
dezvoltarea si managementul modulelor educationale, asigurand o metoda
sistematica de a depozita cunostintele in scopul recuperarii lor ulterioare de
catre potentialii beneficiari - studentii si profesorii diverselor forme de
invatamant (universitar, postuniversitar, continuu). Keywords: e-learning, structuri modulare didactice, obiecte educationale reutilizabile | |||